Mixed up feelings

N am mai scris de mult....Nu stiu de ce n am mai simtit nevoia...Inainte simteam mereu nevoia sa scriu pe diverse fituici pe care ulterior oricum le aruncam...ar trebui sa fie un lucru bun, avand in vedere ca nevoia de scris imi vine in special cand sunt trista / suparata / deprimata. M as bucur foarte mult daca as putea spune ca de la ultima postare si pana acum totul a fost roz si a mers ca uns...Ei din pacate nu pot spune asta...Lucrurile nu stau asa cum mi as dori...Au stat pentru o perioada ca apoi cineva sa apese butonul de "domnisoara sensibila si bocitoare". Vai cat urasc butonul asta. Pacat ca e doar unul virtual si nu fizic ca ar fi disparut din peisaj fara sa stau pe ganduri. Mi ar fi pacat acum sa stau sa ma plang ca nu prea am de ce..Pana la urma intr un fel sau altul lucrurile s au aranjat si s au rezolvat poate chiar mai bine decat speram initial...Dar aici vorbesc de lucrurile materiale...
Cu alea de suflet ce fac? Cum fac puzzle-ul sa fie din nou complet? Cum adun toate bucatelele rupte si calcate in picioare si le pun cap la cap si le fac sa straluceasca din nou? Sunt bine in general si nu prea...Am reusit sa mint pe toata lumea incepand cu mine si am reusit chiar sa transform o parte din aparente in realitate.Ceea ce e bine, desi ce e mai important n am reusit sa rezolv, puzzlel-ul inca nu straluceste. Stiu ca e nevoie de timp, dar simt ca timpul totusi se incapataneaza sa nu rezolve mai nimic cum trebuie. Mor de ciuda ca lucrurile nu mi ies asa cum vreau. Am facut un pact cu mine pe care nu reusesc sa l respect mereu si asta ma supara tare...

Azi sunt bine si vesela...Ieri am fost trista...Alaltaieri am fost sub orice critica de a dreptul...nu stiu de ce...asa m am trezit dimineata cu o gramada de ganduri ciudate in cap, ganduri care nu ar fi trebuit sa fie acolo....Dar deh, mai am de muncit pana sa ajung sa controlez ceea ce visez noaptea...Sunt o mare nerecunoscatoare avand in vedere toate lucrurile bune de care am parte...persoane noi in jurul meu, care ma apreciaza, incearca sa ma cunoasca si ma ajuta si pe mine sa mi reamintesc de o latura de mult ingropata....prieteni noi si vechi care fac tot posibilul sa ma inteleaga si sa fie alaturi de mine neconditionat, niste parinti minunati care au inteles intr un final tot ce mi as fi dorit sa inteleaga poate cu mult timp in urma, dar mai bine mai tarziu decat niciodata, colegi de nota 10 despre care nu am prea multe cuvinte sa descriu cat de minunati sunt...si eu totusi sunt o trista deprimata si nefericita nemultumita de viata ei..Asta ar trebui sa fie un lucru bun pentru ca inseamna ca vreau mereu mai mult...Si astazi m am hotarat...Nu exista imposibil, desi in ultima vreme m am imprietenit mult cu acest cuvant....Voi lupta sa obtin tot ceea ce mi doresc, tot ceea ce cred eu ca ma va aduce in punctul ala in care vreau...Nu ma intereseaza ce zic cei din jur pentru ca asta este doar despre mine...e o chestie pe care trebuie sa o fac eu cu mine, sa mi demonstrez mie si dup aia celorlati ceea ce e de demonstrat!

You can't always get what you want though sometimes is even better than you imagined :)