Da inca il mai iubesc...acum la un an de cand m am trezit singura, s au schimbat multe....eu m am schimbat extraordinar, sunt o alta persoana de care sunt mandra si spun asta cu mana pe inima...Si desi am reusit sa ma schimb in directii la care ma gandeam ca sunt imposibile de urmat, sentimentele mele au ramas acolo...Nu a mers nimic din ce am incercat...Nu a mers versiunea cu cui pe cui se scoate, din contra; incerc sa fac mereu chestii care sa mi tina mintea ocupata, am activitati diverse, dar seara cand ma bag in pat e si el cu mine acolo...si ramane toata noaptea , si e acolo si cand ma trezesc...dup aia dispare din prim plan, dar totusi il simt acolo cu mine..mereu...Da e patetic si stiu asta...si nu vorbesc din filme...Stiu ca nu e in regula ca dupa 365 de zile sa fiu in acelasi punct si in acelasi blocaj emotional. Ma rog, nu e chiar acelasi punct pentru ca eu nu mai sunt o drama queen si nu mi se pare deloc dramatica sau trista aceasta situatie...Am izolat o acolo intr un colt si am invatat sa traiesc cu ea.Iese la iveala foarte rar si cateodata mai sunt sincera si cu cei din jur cand sunt intrebata...Nu mi place de nimeni, nu a reusit nimeni sa mi trezeasca interesul catusi de putin...Ma rog, a fost cineva care poate ar fi putut schimba ceva.
Si desi merg pe principiul ca nu exista probleme ci doar solutii aici n am reusit sa gasesc inca solutia sa trec peste...Dar nici nu o vad ca pe o problema..E o situatie...As avea multe sa i spun, dar n are rost, probabil acolo n am ramas decat o amintire.
Mi e dor de prietenul meu cel mai bun mai mult decat mi e dor de iubitul meu...Mi e dor sa vorbim chestii multe, mi e dor sa fiu iubita...mi e dor sa fiu criticata..mi e dor sa facem maraton de seriale...mi e dor sa i gatesc...mi e dor sa l iubesc...mi e dor sa i vad numele pe ecranul telefonului...mi e dor de EL si gata asta o adevarul si nu poate fi spus altfel. La fiecare realizare simt nevoia sa i spun...Mi as dori sa ma cunoasca din nou acum...ar fi suprins..placut...pentru ca are si el meritele lui...
A avut dreptate...Ne faceam rau unul altuia la momentul ala pentru ca eram oarba..pentru ca nu vedeam nimic din ce ar fi trbeuit...pentru ca traiam cu senzatia ca daca l pun pe primul loc si fac totul asa cum consider ca i ar placea n o sa l pierd niciodata..am fost o proasta si o limitata cu capul imbuibat de prostii adunate din stanga si din dreapta.
Am invatat un lucru foarte important..intr o relatie trebuie in primul sa te iubesti si sa te respecti pe tine...si sa faci ca totul sa ti fie bine tie, sa ti vezi de treaba ta si sa te bucuri de ce ai...suna egoist dar nu i...intr un mod putin mai detaliat este chiar foarte logic...Intotdeauna trebuie sa fii TU pe primul loc si nimeni altcineva, pentru ca daca nu te iubesti si nu esti multumit de tine, atunci nu ai dreptul sa ai pretentii de la cei din jur.
Ma rog, filozofez cam mult dupa cum ar spune unii tocmai de aia prefer sa nu mai impartasesc chestii..le tin pentru mine, le scriu pentru mine...
N am nicio concluzie...decat ca ma iubesc pentru ceea ce am devenit, ma urasc putin ca n am facut lucrurile cand trebuia...si...in ceea ce l priveste nu stiu daca va iesi vreodata de acolo de unde este...am impresia ca si a achizionat un loc permanent, dar nu stiu..vom vedea..
Si de fapt am o concluzie....sunt foarte fericita si singura si am invatat sa ma bucur de asta..intotdeauna ne va lipsi ceva pentru a fi pe deplin fericiti:).
